miercuri, 13 aprilie 2011

Ca să nu uiţi

Fiecare din noi are un buget atunci când pleacă în excursie şi ni-l drămuim cu grijă. Să avem destui bani de cazare şi masă, să aducem şi nişte cadouri acasă pt cei... mai puţin norocoşi J, nişte ţoale de fiţe, ceva, ca să crape de invidie prietenele JJJ şi, să nu uităm, ceva mic, simbolic, de cele mai multe ori şi uşor kitchios, că aşa sunt cele mai multe suveniruri, care să ne aducă mereu aminte de locurile pe care le-am vizitat.

Eu una, recunosc, bat cu mai mare drag magazinele de suveniruri decât marile complexuri comerciale şi mă întorc acasă cu fel de fel de nimiculeţe. Tocmai despre obiceiurile astea de cumpărături este postul de azi – ce fel de suveniruri vă place să luaţi? Există vreun pattern sau pur şi simplu vă repeziţi la primul lucru care vă face cu ochiul?


Cunosc oameni care au colecţii impresionante de magneţi de frigider, alţii optează pentru câte un breloc cu o figură reprezentativă din fiecare oraş pe care îl vizitează, în vreme ce mai mulţi strâng farfurii, căni sau tricouri inscripţionate.

Eu, ca de obicei, sunt mai cu moţ. Am 3 colecţii de obiecţele – una de bufniţe (de lemn, de ceramică, de ciocolată – nu contează materialul atâta vreme cât li se distinge privirea inteligentă de sub sprâncenele împănate), alta de miniaturi după monumentele centrale ale oraşelor respective şi... colecţia mea de suflet – ilustrate desenate sau pictate într-un stil naiv, din care o să vă împărtăşesc câteva mai jos.







 

Obişnuiam să strâng şi linguriţe pictate sau gravate cu emblema oraşului sau a ţării pe care o vizitam, dar la 7 euro bucata, cât le-au făcut mai nou nemernicii, prefer să strâng banii să-mi iau un set de argint de zestre!

Ţie ce-ţi place să strângi de pe unde te plimbi?

marți, 12 aprilie 2011

Turismul spaţial - are we there yet?

Oricine a intrat azi pe Google a văzut că sigla are un cosmonaut, o rachetă şi alte obiecte spaţiale, pentru că sărbătorim, nu-i aşa, 50 de ani de la primul zbor al unui om în spaţiu - rusul Yuri Gagarin, 12 Aprilie 1961.

(pt aceia din voi care nu ştiu prea multe despre Yuri Gagarin şi nu aţi intrat încă pe goagăl, pt că vă interesează mult mai mult Vorba lu Papamanci, aveţi câteva linkuri ajutătoare aici)

Revenind, se împlinesc 50 de ani de când primul om a zburat în spaţiu. Iar în aceşti 50 de ani, doar câţiva i-au mai urmat exemplul. Cu toate astea, oamenii anticipează şi fac previziuni pt viitor. S-a vorbit multă vreme despre posibilitatea unui turism spaţial, ceea ce părea chiar o idee bună. Nu cred că sunt prea mulţi oameni care, dacă şi-ar permite un astfel de moft turistic, ar spune... "Neah, mai bine mă duc să mai dau o tură prin Ibiza, că am auzit că vine Inna vara asta!" Oamenii sunt, prin însăşi natura lor, curioşi, iar spaţiul şi ideea de a părăsi planeta-mamă, ne fascinează de câteva decenii bune.




Vreo câţiva ani, Agenţia Spaţială Rusească a întreţinut astfel de cereri din partea milionarilor şi s-au întreprins câteva zboruri (preţul unui "bilet" era de vreo 20-30milioane de dolari, iar lista de aşteptare luuuungă). S-au oprit, totuşi în 2010, când şi-au mărit efectivul de specialişti pe staţia spaţială şi nu mai aveau ce scaune libere să ofere turiştilor.

Salvarea ar putea veni prin lansarea unui număr din ce în ce mai mare de aeronave "Soyuz" de trei locuri - câte 5 pe an din 2013. Dar şi acest lucru rămâne în continuare ipotetic.


Câţiva astfel de "vizionari" au făcut şi investiţii uriaşe în domeniu. Pe lângă companiile aerospaţiale ale celor mai puternice două state în acest domeniu - SUA şi Rusia, că doar de aici a pornit totul, în timpul războiului rece - în jocul acesta de-a rachetele s-au implicat şi companii private, printre care şi excentricul Richard Branson (îl ştiţi voi, individul cu Virgin). Cu toate acestea, termenele anunţate se tot amână, complicaţii neprevăzute apar şi-aşa mai departe.

Unii zic 2013, alţii 2015, cei mai optimişti spuneau până nu demult 2011, dar s-au răzgândit pe parcurs.

Finally, pt mai multe detalii, click aici.


Am un prieten căruia îi place să creadă că, în ritmul în care avansează tehnologia, până la sfârşitul vieţii noastre va fi posibilă teleportarea. Eu mă limitez la călătoriile în spaţiu pentru oameni obişnuiţi, pt care întrebarea mea este.... mai trebuie să aşteptăm mult? Adică, Henry Ford făcea primul Model-T în 1908, iar 50 de ani mai târziu industria automobilistică era mai mult decât pe val. De ce nu se întâmplă la fel şi cu transportul spaţial?